Lege pentru prevenirea, tratamentul și raportarea infecțiilor intraspitalicești

 

Situația curentă

În România anului 2020, în plină criză sanitară, infecția cu Sars-Cov2 a devenit principala infecție nosocomială din unitățile sanitare de îngrijire și tratament, fapt confirmat de pacienți, medici, manageri de spital și experți în sănătate publică. Totodată deficitul cronic de personal medical specializat (infecționiști, epidemiologi, microbiologi) a pus piedici semnificative în gestionarea eficientă atât a pandemiei, cât și a celorlate infecții asociate asistenței medicale. 

În Româia, infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă cea mai importantă amenințare la adresa siguranței pacienților internați în spitale, centre ambulatorii, centre de dializă, centre rezidențiale – doar în luna septembrie, la șapte luni de la decretarea stării de urgență, în județul Olt, 44 de beneficiari ai unui centru de îngrijiri alături de 18 angajați au fost confirmați pozitiv cu Covid19.

Dobândirea unor asemenea infecții crește riscul de evoluție fatală, prelungește durata de spitalizare și crește costurile înregistrate. În plus, infecțiile nosocomiale sunt corelate cu rezistența bacteriană la antibiotice, o problemă de sănătate publică încă și mai importantă în perioada actuală.  Mai mult, în România, infecțiile nosocomiale sunt mult subraportate de către spitale, cu mai puțin de un episod raportat la 100 de pacienți internați, iar fără recunoașterea problemelor sistemului medical măsurile nu pot fi dimensionate potrivit pentru limitarea lor. Pandemia în desfășurare nu a schimbat prea mult această situație.

La ora actuală, există legislație secundară pentru prevenirea, tratamentul și raportarea infecțiilor intraspitalicești, dar care nu produce decât efecte minore, fiind lipsită de impact la nivel sistemic. Prin actuala inițiativă legislativă depusă în Parlament de deputatul Tudor Pop se reiau o parte din prevederile deja existente și se completează cu noi măsuri.

 

Direcții principale de acțiune

  1. Stabilirea infrastructurii obligatorii la nivel de unitate medicală pentru prevenirea și îngrijirea IAAM: laboratoare de microbiologie, compartimente de boli infecțioase cu capacitate de grupare/izolare a pacienților.
  2. Compensarea deficitului de personal specializat – infecționiști, epidemiologi, microbiologi – și pregătirea adecvată a acestora prin formare profesională inițială și pregătire continuă
  3. Stimularea raportării cazurilor de IAAM și prin studii de prevalență de moment, în vederea dimensionării intervențiilor pentru reducerea incidenței IAAM.
  4. Planuri clare de prevenire a IAAM și de utilizare judicioasă a antibioticelor în fiecare spital sau centru rezidențial
  5. Cadrul pentru finanțări distincte, de la nivel central, a activităților legate de prevenție precum și decontarea îngrijirilor pacienților diagnosticați și raportați cu infecții nosocomiale cu scopul stimulării raportării 

 

Surse de finanțare

Program Operațional multifond Sănătate, conform documentului de fundamentare aflat în consultare publică, capitolul Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale.

Totodată, măsurile de prevenire și de îngrijire a pacienților cu IAAM se pot finanța de la bugetul de stat, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din orice alte surse, potrivit legii. Pentru asigurarea fondurilor necesare aplicării prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, poate introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat şi a bugetului Ministerului Muncii şi Protecției Sociale.

 

Instituții responsabile

Ministerul Muncii şi Protecției Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Educației și Cercetării, Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București, Consiliul Național al Audiovizualului.

 

Site

www.stopnosocomiale.ro

Petiție: https://campaniamea.declic.ro/petitions/stop-nosocomiale-manifest-pentru-siguranta-pacientilor

 

Info

OMS evaluează că mai mult de 1 din 20 de pacienți internați pentru cele mai diverse afecțiuni vor suferi și un episod de infecție nosocomială. 

În Europa, se estimează că în jur de 80000 pacienți spitalizați au cel puțin o IAAM, în orice zi dată. În medie, IAAM afectează 7% din pacienții din țările dezvoltate, respectiv 15% din pacienții din țările slabși mediu-dezvoltate.

În România, numărul infecțiilor raportate în anul 2017 a fost de 19.607 cazuri, dintre care cele mai multe digestive (8019 cazuri), respiratorii (3549), urinare (2568) și de plagă chirurgicală (2297). Cele mai multe cazuri IAAM au fost raportate de municipiul București (5246 cazuri) și județele Iași (2469 cazuri), Cluj (1720 cazuri) și Timiș (1525 cazuri).